Ingerii vor secera

„ Doamne, n-ai sãmãnat sãmîntã bunã în tarina ta? De unde are dar neghinã?
El le-a rãspuns: Un vrãjmas a fãcut lucrul acesta. Si robii i-au zis: Vrei dar sã mergem s-o smulgem?
Nu, le-a zis el, ca nu cumva, smulgînd neghina, sã smulgeti si grîul împreunã cu ea.”

Exista o judecata relativa a lucrurilor, o judecata a oamenilor necesara pentru a supravietui starii de confuzie, o judecata care lucreaza cu valori relative de bine, rau etc fara de care nu ar fi posibila existenta omeneasca si o judecata absoluta care nu este accesibila oamenilor si de aceea oamenii erijandu-se in astfel de judecatori pot gresi.

Isus cand nu da voie oamenilor sa aleaga graul din neghina la aceasta judecata absoluta se refera si explicatia lui este aceea ca oamenii nu pot distinge binele si raul ca esente absolute (sunt orbi in aceasta privinta) si din eroare umana pot smulge si graul luandu-l drept neghina.

Indemnul adresat omului este de a nu se substitui judecăţii divine, tocmai datorită absenţei unei virtuţi esenţiale: capacitatea de a deosebi duhurile, metaforic spus : de a despărţi grâul de neghină, fără a pierde boabele hrănitoare.

Vocaţia omului nu este aceea de a fi judecător (calitate rezervată dumnezeirii- "ingerii vor secera"), ci de a binecuvânta. Binecuvantand sincer te poti opune raului , il poti deturna pe un fagas bun conlucrand la recuperarea acestuia.