In "Teoria actiunii comunicationale", Jurgen Habermas inlocuieste imperativul kantian conform caruia omul trebuie sa fie intotdeauna scop si nu mijloc, cu sistemul procedural al unor discutii etice.
Normele sunt validate de cei implicati in cadrul unor discutii cu caracter practic.
Experienta umana este influentata de Bani, Putere, Limbaj. In acest contex, orice activitate umana este determinata cauzal, indiferent de mijloacele puse in joc.
Agentii desfasoara actiuni bazate pe calcul strategic. Acest tip de sociabilitate, bazat pe calcul strategic se opune celui bazat pe actiunea comunicationala si constituie o frana in realizarea acesteia din urma.
Desi normele sunt validate in cadrul acestui sistem procedural de discutii, ele trebuiesc validate prin edictarea lor de catre Legislatorul national - statul de drept.
Exista doua feluri de rationalitate umana, cea instrumentala, careia ii corespunde dreptul ca medium si o rationalitate comunicationala, careia ii corespunde dreptul ca institutie.
Dreptul in societatile moderne trebuie, pe de o parte sa corespunda imperativelor integrarii sociale, iar pe de alta parte imperativului de a se legitima.
Reamenajarea institutionala trebuie sa se faca imbinand imaginatia institutionala cu prudenta experimentala.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu