„Silogismele amaraciunii”

Scrisa dupa razboi, cand era foarte sarac si foarte cinic, micuta carte cuprinde "lucruri insolente", dupa cum autorul insusi marturiseste.

Aparuta si in editie de buzunar, este una dintre cele mai citite carti ale lui Cioran.

Gasesc aici o „filosofie lirică”, vecină cu poezia. Îndoiala si scepticism. Fragment si aforism.

„A gândi împotrivă-ti” pare deviza lui.

Păcătos cu dorul sfinteniei, ateu căutandu-l pe Dumnezeu.

Transcriu ceea ce spune „rascolit de meditatiile unui prieten muzicant ambulant” :

”Orice ai spune, totul are un suflet. Uite, ai vazut pasarelele cum zburatacesc pe strazi si apoi, deodata, se ridica sus, sus, deasupra acoperisurilor, ca sa poata vedea Parisul ? Au si ele un suflet si asta inseamna ca nu pot muri.”