Răsfoind
cartea profesorului Jean-Claude Larchet despre Patriarhul Pavle al Serbiei, gândul m-a dus cu două milenii în
urmă, când un filozof din Sinope, Diogene pe numele lui, își scotea din sărite
concetățenii atenieni prin felul său de viață neconvențional. În legatură cu
Diogene, supranumit Cinicul, a circulat legenda potrivit căreia filozoful umbla
prin Atena cu o lumânare aprinsă în timpul zilei „ căutând un Om”.
Teologul şi patrologul francez Jean-Claude Larchet îi oferă, peste timp, lui Diogene, un răspuns prin portretul unui astfel de Om, căutat cu scepticism. „Să fim oameni!” sunt și cuvintele Patriarhului Pavle care revin ca un leit-motiv pe parcursul cărții.
Teologul şi patrologul francez Jean-Claude Larchet îi oferă, peste timp, lui Diogene, un răspuns prin portretul unui astfel de Om, căutat cu scepticism. „Să fim oameni!” sunt și cuvintele Patriarhului Pavle care revin ca un leit-motiv pe parcursul cărții.
Lectura
volumului „Patriarhul Pavle al Serbiei. Un sfânt al vremurilor noastre" mi-a
prilejuit o dublă bucurie. Pe de o parte, a fost bucuria pe care am avut-o descoperind
viața și faptele Sfântului Pavle cu care sârbii pe drept cuvânt se mândresc. Pe
de altă parte, a fost întâlnirea cu teologul
şi patrologul francez Jean-Claude Larchet, autorul acestei biografii, succinte,
dar documentate și expresive asemeni schiței unui talentat portretist.
Smerit, concentrat, lucid și plin de umor așa ni se prezintă Bunul Părinte, și aprecierea că multe dintre întâmplări
amintesc de apoftegmele Parintilor pustiei este cât se poate de întemeiată. Am
avut într-adevăr sentimentul că citesc din „Pateric”. Iată că „îngustele
cărări” sunt practicabile încă. Un chip
firav și luminos, asemeni Sfinților din icoane, răsare și din puținele fotografii
prezentate la sfârșitul volumului.
„Când te-ai născut, toată lumea s-a
bucurat, iar tu ai plâns. Străduieşte-te să-ţi duci viaţa în aşa fel încât,
când va veni sfârşitul, tu să te bucuri, şi ceilalţi să verse lacrimi. Aşa se cuvine să ne croim viaţa şi
aşa se cuvine să şi-o croiască oricare om care cugetă temeinic la existenţa sa.
Să facem astfel încât la sfârşitul vieţii noastre să nu avem a ne căi că ne-am
înşelat şi ne-am risipit-o zadarnic.” Este îndemnul Sfăntului
Părinte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu