Despre ceruri si stele

Vestea ca Stephen Hawking este spitalizat in stare grava m-a facut sa ma gandesc la destinul acestei minti de exceptie a secolului : titular al catedrei de matematica „Isaac Newton“ de la Cambridge University are o afectiune neuromotorie care-l face prizonierul unui scaun cu rotile. Neputand vorbi reuseste sa comunice cu ajutorul unui computer si a unui sintetizator de vorbire. Cu toate acestea , datorita unei vointe enorme are o frumoasa viata de familie, se ocupa de cercetare si scrie .
Am parcurs « O scurta istorie a timpului » cu sufletul la gura. Se vrea o carte de popularizare, reusind sa realizeze acest lucru cu multa inteligenta,eleganta si uneori umor, pastrand standardele de calitate ale unei veritabile carti stiintifice, cu toate ca singura ecuatie prezenta este cea a lui Einstein asa cum remarca el insusi cu ironie. Prezenta ecuatiilor ar fi redus vanzarile, i-a sugerat editorul.
Pornind de la gindirea anticilor si ajungind la cele mai recente descoperiri, se face o succinta trecere in revista a teoriilor stiintifice care, rand pe rand au incercat sa ofere un model al universului.
Este prezentata si teoria corzilor care pe mine ma entuziasmase, atunci cand am citit despe ea, inteleg insa din spusele lui Hawking ca are destule neajunsuri.
O carte minunata, unica.

"Inefabila enigma"

TAO TE KING

"textul celor 5000 de caractere", scris probabil de LAO-TZE (sec VI ien), constituie baza taoismului filosofic.

TAO este Principiul ultim, originea tuturor lucrurilor, inefabil si indescriptibil. TAO este o esenţă Absolută, o fiinţă fără formă. Un calm profund, imaterial emană din ea. Ea singură există şi rămâne fără schimbări. Pătrunde pretutindeni şi este liberă de orice mărginire. Din puterea sa îşi trag obârşia Cerul şi Pământul. Formele prin care marea Virtute se vădeşte pe acest pământ nu sunt decât emanaţii ale lui TAO. Atributele sale sunt: nelimitată şi de neconceput.

TAO este Dumnezeu.

Pentru a se uni cu TAO , inteleptul trebuie sa descopere si dezvolte in fiinta sa, vacuitatea si simplicitatea. Inima omului înţelept poate să rămână fericită, senină şi astfel el atinge simplitatea armonioasă .
Fiecare lucru se naste impreuna cu opusul sau: frumosul cu uratul, binele cu raul, greul cu usorul, lungul cu scurtul.
Principalele sfaturi : golirea inimii de dorinţă, umplerea cu TAO, potolirea patimilor, amplificarea iubirii pure, sporirea puterilor.

"Sfărâmatul se va reface întreg" sa insemne oare faptul ca atunci când omul se desavarseste se intoarce la izvorul sau, la Suprema sa obârşie ? Dar de ce s-a produs sfaramarea ?!
Insa cum spune filozoful :”a vorbi mult despre TAO fără să-l cunoşti nu duce decât la oboseală.”

Si iata ce mai spune LAO TZE

- regulamente multe, mare sărăcie în popor

- multe arme, primejdie pentru ţară

- artele excesiv cultivate, multe obiecte nefolositoare

- legi multe, hoţi mulţi

Comorile apreciate sunt : blandetea , umilinta si cumpatarea.
Poti cunoaşte universul fara a-ti parasi camera, cel inţelept cunoaşte fără să călătorească, înţelege fără să privească, îndeplineşte fără să acţioneze.
„Înţeleptul nu îngrămădeşte niciodată comori. Cu cât cheltuieşte mai mult pentru alţii, cu atît câştigă mai mult pentru sine. Cu cât dă mai mult, cu atât se îmbogăţeşte mai mult. Cu cât dăruie mai mult, cu atât i se oferă mai mult. „

Mersul prin frica

A fi.
A fi conştient de faptul că eşti
Finit
Cele trei limite ale fiintei.
Libertatea este rezultatul unei conferiri neprovocate şi a unei primiri nelibere.
« Mai înainte de a mă hotărî dinlăuntrul meu, am fost hotărît, am primit acele hotare care mă constituie drept ceea ce sînt de dinaintea alegerilor mele ».
Ceea ce eu as numi constrangerea de a fi, poarta aici numele de hotare care constituie fiinta.
Definitie memorabila : « Curajul este mersul prin frica. »
Este conturat conceptul de maladie de destin.
Lenesul, ratatul, bovaricul sunt reprezentanti ai maladiilor de destin.

Lenesul neavand proiecte nu cunoaste nelinistea neimplinirii, esenţa lenei este inerţia infinită şi nici o dorinţă întîmplătoare nu o poate tulbura. Leneşul doreşte singurul lucru pentru care nu trebuie sa faca niciun efort: repaosul (vezi relaxarea, prietenii stiu de ce)"Leneşul trăieşte înfăşurat hrisalidic în urzeala infinită a propriilor sale limite".

Prejudecata iti spune ca trebuie sa faci ceva; pe lenes il lasa rece acest lucru in timp ce ratatul se confrunta permanent cu ea, de unde inepuizabila lui nefericire.

Bovarismul este un altfel de ratare, deoarece in timp ce ratatul nu este capabil de depasirea nici unei limite, bovaricul este capabil, dispune de toate resursele, depaseste toate limitele pe care ratatul nu le poate depasi, insa isi propune mereu limite la care nu se poate ajunge, de aici sentimentul perpetuu de neimplinire.

Terapia

Scenaristul de succes al unui serial de televiziune, The People Next Door, Laurence Passmore sufera de o Hernio-Nevroza-Articulara . Dar si de tristete.Pentru prima afectiune se opereaza.Fara succes insa.Pentru starea depresiva face acupunctura, aromaterapie si merge la un psihiatru. Incercarile lui de a se vindeca ajung sa-i dea viata peste cap, sa-i strice mariajul , sa nu mai poata scrie scenariul.
Surprinzatoare paginile in care ai impresia ca Passmore este vazut rautacios de celelalte personaje ca sa afli ca de fapt el este papusarul care joaca toate rolurile intr-un efort de obiectivitate.
De un comic spumos notitele despre Kirkegaard, pentru ca Tubby Passmore face o obsesie pentru Kirkegaard , filozoful existentialist si intentioneaza chiar sa scrie scenariul pentru un film avandu-l drept protagonist pe intunecatul filozof danez.

Fata medaliei si reversul

Student fiind si practicand intr-un mare spital londonez, dr. F. W. Bailes a observat ca factorii mentali interveneau în mare grad in procesul de vindecare a pacienţilor.
El a evidentiat că atât boala cât şi sănătatea îşi au originea în stări mentale disarmonice si că există o tehnică de tratament mental şi spiritual care pune în mişcare Legea Mentală conducand la sănătatea fizică.
Prima ediţie a cartii „Mintea poate vindeca” a aparut in 1942

Fizic şi mental – fata medaliei si reversul, trupul este Minte condensată în formă fizică, si Spirit condensat în formă.

Manifestarea fizică este in ultima instanta manifestarea mentală.

Ceea ce Mintea gândeşte, corpul gândeste
Ceea ce corpul gândeşte, el devine.

Boala este dovada exterioară a unei tulburări interioare. Sănătatea este semnul exterior al unei minţi integrate.

Omul are libertatea de a putea alege sa gândeasca fie ca un înger, fie ca un demon, ca un şef sau ca un sclav.
Ca un artist sau ca un finantist.

Orice alege ca gând, mintea va transforma în creaţie ,
ce se va manifesta.

"Plansul este o enigma"

„Ganduri ascunse” este romanul lui David Lodge, scriitor si teoretician literar britanic. Primul roman apartinand lui David Lodge pe care l-am citit,absolut din intamplare.

M-a amuzat, m-a frapat , m-a facut sa vreau sa stiu mai multe despe autor , despre opera lui, sa vreau sa mai citesc si altceva. „ Meserie !” as putea spune citand, fara sa vreau, un alt titlu apartinand autorului.

In carte este prezentata lumea noilor universitati din Marea Britanie.” Universitatea din Gloucester este o instituţie absolut fictivă. Cel puţin era, pe vremea cînd am scris romanul.” -ne instiinteaza autorul.
Povestea este de fapt idila scurta dintre o romanciera americana vaduva de putin timp, Helen, si Ralph, un profesor englez de psihologie cognitiva.

Reportofonul lui Ralph si jurnalul lui Helen- lumea este vazuta din aceste perspective subiective, participand si naratorul omniscient cu un punct de vedere neutru ,obiectiv.Romanul este asemeni unui concert pentru vioara si violoncel, instrumentelele executandu-si cu maiestrie partiturile.
Ralph se numeste oarecum ironic si Messenger, el face apologia noilor tehnologii in comunicare; vrea sa inregistreze fluxul consiintei folosind un reportofon. Acelasi lucru vrea sa-l faca si Helen folosind magia cuvintelor. Ea se numeste si Red si este scriitoarea.

Spirit, umor,imprevizibil, dar si un strop de nostalgie si tristete sunt ingredientele cartii.

Strania poveste a lui Benjamin Button

In filmul lui David Fincher este prezentata povestea unui bărbat care se naşte bătrân şi îmbătrâneşte intinerind.
Scenariul este inspirat dintr-o nuvela scrisa in 1921 de F. Scott Fitzgerald.

Adriana Pichini, o muncitoare italiana pretinde ca filmul este bazat pe o poveste scrisa de ea cu  multi ani in urma, intitulată "Il ritorno di Arthur all'innocenza" ("Întoarcerea lui Arthur la inocenţă"). Povestea a fost înregistrată de autorităţile italiene în domeniul drepturilor de autor în 1994, Pichini susţinând că aceasta a fost trimisă publisherilor din Statele Unite, dar nu a fost niciodată publicată.
Personal, filmul mi-a reamintit o frumoasa poezie a poetei Ana Blandiana „Ar trebui să ne nastem batrani”.
Strania poveste a lui BB este filmul cu cele mai multe nominalizari la premiile Oscar, 13, mai precis, inclusiv la categoriile „cel mai bun film” si „cel mai bun actor”.
Cu toate acestea, indraznesc sa afirm ca filmul este construit de la inceput pana la sfarsit in acelasi ritm lent, plictisitor ca o demonstratie matematica la ipoteza „daca ar fi sa ne nastem batrani”.
Benjamin Button reuseste sa inverseze procesul firesc de scurgere a timpului, nascandu-se batran si intinerind pe masura ce anii se scurg. Intamplarea se petrece in New Orleans, debutand spre sfarsitul primului Razboi Mondial si derulandu-se pana la inceputul secolului XXI.Viata lui BB parcurge in sens invers, ceea ce parcurge orice viata de om : bucurie, speranta, iubire dar si despartire, amaraciune, tristete. Singura noutate este ca se intampla in sens invers cursului firesc.
Marele ceas ale carui ace se invart invers se vrea probabil o metafora. Sunt si multe texte oarecum filozofice care nu fac decat sa plictiseasca. Personajele sunt slab conturate si nici macar frumosului Brad care este mai mult de jumatate din film un batranel hidos nu-i iese un rol memorabil.Filmul de cele mai multe ori nu reuseste sa transmita emotie artistica si pare mai degraba inregistrarea documentara a unui fapt divers: in New Orleansul inceputului de secol XX se naste un copil batran.
Credibila Julia Ormond lecturand jurnalul lui BB, in asteptarea dublului uragan ce se abatea asupra ei : unul iscat de fortele naturii si un altul al sentimentelor, pentru ca asta aduce pierderea unui parinte :un uragan de tristete.